Comenzi FTP - Șase tipuri diferite de comenzi FTP

Cuprins:

Anonim

Introducere în comanda FTP

FTP înseamnă Protocol de transfer de fișiere. Responsabilitatea FTP este de a transforma un fișier dintr-o locație în alta. Pentru transformarea fișierului FTP folosește servicii TCP. Utilizează două conexiuni TCP, adică conexiunea de control și conexiunea de date. Atât conexiunea de control, cât și conexiunea de date utilizează portul 21 bine cunoscut, respectiv portul 20 cunoscut. În acest articol, vom discuta despre diferite comenzi FTP.

Procesarea comenzilor în FTP

Pentru comunicare, un client trimite comenzi către server și în schimb serverul trimite un răspuns clientului. Comenzile care sunt trimise din partea clientului sunt în forma setului de caractere ASCII.

Comenzi FTP

Comenzile FTP pot fi clasificate în următoarele șase grupuri.

  1. Comenzi de acces
  2. Comenzi de gestionare a fișierelor
  3. Comenzi de formatare a datelor
  4. Comenzile de definire a portului
  5. Comenzi de transfer de fișiere
  6. Comenzi diverse

hai să discutăm aceste comenzi unul câte unul

1. Comenzi de acces:

Utilizatorul poate utiliza aceste comenzi pentru a accesa sistemul de la distanță.

Mai jos este o listă de comenzi de acces

  • UTILIZATOR : Această comandă este utilizată pentru a oferi informații despre utilizator. Este nevoie de un argument, adică ID-ul utilizatorului.
  • PASS : Această comandă este folosită pentru a seta parola utilizatorului sau utilizând acest utilizator se poate conecta la sistem. Este nevoie de un argument, adică parola de utilizator.
  • ACCT : oferă informații despre contul de utilizator. Este nevoie de un argument, adică numele contului
  • QUIT : Pentru a vă deconecta din sistem se folosește această comandă.
  • ABOR : Abortează comanda anterioară.
  • REIN : Este folosit pentru a reinițializa sistemul.

2. Comenzi de gestionare a fișierelor:

Utilizatorii pot accesa sistemul de fișiere prezent pe sistemul de la distanță folosind aceste comenzi. Permite utilizatorului să creeze un nou director, să șteargă fișierele, să navigheze în directoare etc.

Mai jos este lista comenzilor de gestionare a fișierelor

  • CWD : Această comandă este folosită pentru a comuta de la un director la altul. Este nevoie de un argument, adică de nume de director.
  • CDUP : Este folosit pentru a comuta la directorul părinte.
  • DELE : Este utilizat pentru a șterge fișierul din director. Este nevoie de un argument, adică numele fișierului.
  • LISTA : va oferi o listă cu toate fișierele prezente în directorul specificat. Este nevoie de un argument, adică de nume de director.
  • NLIST : va oferi o listă de fișiere fără ca atributele lor să fie prezente în directorul specificat. Este nevoie de un argument, adică de nume de director.
  • MKD : Această comandă este folosită pentru a crea un director nou. Este nevoie de un argument, adică de nume de director
  • RMD : Această comandă este folosită pentru a elimina directorul. Este nevoie de un argument, adică de nume de director.
  • PWD : Va afișa numele directorului curent.
  • RNTO : Este folosit pentru redenumirea fișierului. Este nevoie de un argument, adică de nume de fișier nou
  • SMNT : Este utilizat pentru montarea unui sistem de fișiere. Este nevoie de un argument, adică de nume de sistem de fișiere.
  • RNFR : Este utilizat pentru a identifica un fișier care trebuie redenumit. Este nevoie de un argument, adică nume de fișier vechi.

3. Comenzi de formatare a datelor:

pentru definirea atributelor de date aceste comenzi au fost utilizate. Definește atributele de date precum tipul de fișier, structura datelor și modurile de transmisie.

  • TIP : definește tipul de fișier. Pentru definirea tipului de fișier este nevoie de cinci argumente. A pentru ASCII, E pentru EBCDIC, I pentru imagine, N pentru nonprint și T pentru telnet.
  • STRU : definește organizarea datelor. Este nevoie de trei argumente. F pentru fișier, R pentru înregistrare și P pentru pagină.
  • MODE : Această comandă este utilizată pentru a defini modul de transmisie al fișierului. Este nevoie de trei argumente. S pentru flux, B pentru bloc și C pentru comprimat.

4. Comenzile de definire a portului:

Se folosește pentru definirea numărului de port pentru conectare la client. Numărul portului poate fi atribuit folosind una dintre metodele de păcălire

  1. Clientul poate alege un număr de port efemer folosind comanda PORT și apoi îl poate trimite pe server folosind open passive. După ce a primit un număr de port efemer, sever creează un open activ.
  2. Clientul utilizează comanda PASV și îi spune serverului să aleagă orice număr de port. Un server face deschiderea pasivă pe acel număr de port și trimite acel număr de port către client. După ce a primit un număr de port de la un server, clientul deschide activ activ pentru acel număr de port.

mai jos este lista comenzilor care definesc portul

  • PORT : Această comandă permite unui client să aleagă un număr de port. Este nevoie de un argument, adică un identificator de șase cifre.
  • PASV : Această comandă permite serverului să aleagă un număr de port.

5. Comenzi de transfer de fișiere:

Pentru transferul fișierelor se folosesc aceste comenzi. Aceste comenzi iau un argument, adică numele fișierului.

Mai jos este lista comenzilor de transfer de fișiere

  • RETR : Această comandă este utilizată de client pentru a prelua fișiere de pe server.
  • STOR : Această comandă este utilizată de client pentru a stoca fișiere pe server.
  • APPE : Este similar cu comanda STOR, dar dacă există fișier, atunci datele trebuie să fie anexate la acesta.
  • STOU : De asemenea, este similar cu comanda STOR, dar fiecare nume de fișier ar trebui să fie unic în director.
  • ALLO : Această comandă este de a aloca spațiu de stocare pentru fișierele pe server.
  • STAT : Aceasta comanda va afisa starea fisierelor specificate.
  • REST : Această comandă va poziționa marcatorul de fișiere la punctele de date specificate.

6. Comenzi diverse:

Aceste comenzi sunt utilizate pentru a furniza informații utilizatorului FTP din partea clientului.

Mai jos este lista comenzilor diverse.

  • AJUTOR : Această comandă va afișa informații despre server.
  • NOOP : Această comandă este utilizată pentru a verifica dacă serverul este viu sau nu.
  • SITE : Această comandă va specifica comenzile specifice. Este nevoie de un argument adică de comenzi.
  • SYST : Această comandă va afișa informații despre sistemul de operare utilizat de server.

Articole recomandate

Acesta a fost un ghid pentru comenzile FTP. Aici am discutat conceptele de bază și diferite tipuri de comenzi FTP. De asemenea, puteți consulta următoarele articole pentru a afla mai multe -

  1. Comenzi PowerShell
  2. Comenzi Perl
  3. Ce este Protocoalele de rețea
  4. Comenzi de bootstrap
  5. FTP vs TFTP (cu infografie)
  6. Ghid pentru lista de comenzi Unix Shell